România a făcut pași importanți în ultimii ani în dezvoltarea sistemului de sănătate, investiții importante fiind realizate în infrastructura de sănătate în pofida limitărilor bugetare, dar sistemul are în în continuare probleme, precum accesul limitat la servicii medicale, mai ales în mediul rural, infecțiile nosocomiale, dar și lipsa de comunicare cu pacientul și nevoia de transparență și combatere a știrilor false din domeniu, a arătat, în deschiderea Profit Health.forum, Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial la Departamentul Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale.
În 2000, Franța, Italia și Spania figurau într-un clasament cu cele mai bune sisteme medicale din lume. Două decenii și o pandemie mai târziu, acel tablou s-a transformat. Finanțarea insuficientă combinată cu creșterea costurilor îngrijirii unei populații îmbătrânite înseamnă că sistemele medicale ale Europei nu-și mai pot îndeplini acum promisiunea de a oferi servicii corecte și echitabile din leagăn până la mormânt, arată o analiză Bloomberg, preluată de Rador.
Startup-ul AiGIA și-a propus să revoluționeze sistemul medical, atât din România, cât și de peste hotare, prin integrarea tuturor datelor medicale ale pacienților într-o singură platformă, interconectată cu clinici și spitale. Planuri de a atrage și o finanțare de 2 milioane de euro în următoarea perioadă.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, că personalul spitalelor Covid din țară, care a luat legătura cu pacienți infectați cu noul coronavirus, va fi recompensat cu 2.500 de lei.
Sănătatea publică ne privește pe toți; este așadar un obiectiv de interes social major. Tocmai de aceea, obligația de protecție a sănătății noastre, ca și comunitate, o are orice persoană, fizică sau juridică, aceasta nerevenind doar autorităților administrative.În centrul sistemului medical stă, desigur, medicul – el fiind profesionistul către care se îndreaptă speranța noastră de vindecare atunci când se ivește o problemă de sănătate.
Angajații care beneficiază de abonamente medicale accesează servicii de prevenție de aproape trei ori mai mult decât alți angajați care nu primesc acest beneficiu din partea angajatorilor, arată cifrele. Prevenția, mai popular spus analizele, serviciile de imagistică (ecograf, RMN etc.), interpretarea lor și consultațiile de rutină (mai ales cele din specialități ca ginecologie sau pediatrie) sunt serviciile medicale cel mai frecvent accesate în clinicile private.
Un raport care monitorizează performanța sistemelor de sănătate din 35 de state europene, pe baza datelor oficiale, plasează România pe ultimul loc, țări precum Albania, Bulgaria sau Muntenegru înregistrând un scor mai bun în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale oferite cetățenilor lor. ''România are probleme grave și necesită asistență profesională'', notează experții.